„Noi, romanii, suntem o lume in care, daca nu se face...

... ori nu se gandeste prea mult, ne putem mandri ca cel putin se discuta foarte mult.“ - I.L. Caragiale

Zilele astea mi-am facut un machiaj pentru un concurs si uite asa au luat nastere niste discutii de toata frumusetea. Acum ceva timp am vorbit cu cativa prieteni despre cum sunt vazuti romanii in alte tari si le-am spus ca din cate stiu eu destul de prost (de exemplu: in Spania si Italia, romancele sunt curve fiindca merg acolo si le fura barbatii, in Franta, romanii = tigani, s.a.m.d.), iar eu daca as avea ocazia sa plec din tara probabil ca nu m-as da romanca si asta nu pentru ca mi-ar fi rusine cu ceea ce sunt ci pentru ca romanii pe unde se duc nu sunt apreciati... 

Buuun, de ce credeti acum ca au inceput discutiile despre care va spuneam mai sus? Pai tema concursului fiind Romania si machiajul meu reprezentand harta Romaniei, m-am trezit cu mesaje cum ca sunt ipocrita, pentru ca spuneam candva ca urasc Romania si ca este o tara de rahat, iar acum ma dau mare si tare pe Face cu un make-up ca-s romanca... Well, nici nu va imaginati cat de repede m-am aprins, huh. E tare ciudat cum oamenii iti rastalmacesc cuvintele si cum isi formeaza o parere a lor de care tin cu dintii chiar daca ai argumente solide si le demonstrezi ca nu e asa cum cred ei...

So, vreau sa lamuresc pe toata lumea, eu nu urasc nimic, cu atat mai mult tara in care m-am nascut, saraca, plina de prosti, asa cum e, e tara mea, daca aceste pamanturi nu ar fi existat, nici noi nu ne-am mai afla acum aici. Eu respect Romania, este o tara minunata, insa era o vorba: "Intr-un cos cu mere frumoase, exista si mere stricate! (watevar... ati prins ideea)", asa ca nu mai aruncati cu noroi pentru ca daca intr-adevar vreti sa faceti ceva cu tara noastra, treceti la fapte, lasati vorbele...

Si pentru ca nu vreau sa mai fiu vazuta ca o ipocrita sa stiti ca da, daca as avea ocazia sa plec de aici, probabil ca m-as intoarce cine stie cand in vizita, dar repet, nu din cauza tarii, ci din cauza "regulilor" impuse de societate cu care trebuie sa traim... Romanii sunt limitati in gandire (majoritatea), ei mereu sunt preocupati de gura lumii, de curtea vecinului si de multe ori pierd esentialul, isi pierd chiar si personalitatea pentru ca trebuie sa faca parte din "turma", zau asa, cati dintre voi va temeti ca daca sunteti diferiti n-o sa mai fiti acceptati de cei din jur? Sunt sigura ca multi, dar n-aveti curajul sa recunoasteti asta... Despre faptul ca la noi in Romania totul se cumpara cu bani n-are rost sa mai discutam, nu? In fine...

Sper ca acum am lamurit treaba, iar daca printre voi se afla persoane care urasc Romania, va invit sa-mi spuneti si de ce, dar sa fiti convingatori.
Seara faina. 

6 comentarii:

  1. Mentalitatea românului. De fapt ..mentalitatea omului, n-ai ce să le ceri. Oare ce legătură are România cu oamenii? Of, atâția proști! Nu înțeleg cum poți spune „eu urăsc România!”. E aiurea! Total greșit...și prostesc.

    Eu nu urăsc România. Eu urăsc oamenii proști din țara asta. Ca și din alte țări. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Va invitam sa sustineti un proiect cultural pentru copii. "Povestea lui Jester" este un site de unde puteti descarca gratuit povesti bogat ilustrate si cu texte accesibile varstei. Cu ajutorul unei imprimante obisnuite obtineti o colectie de carticele numai bune de citit si de colorat. Textele si ilustratiile sunt puse la dispozitie de scriitori, traducatori si ilustratori profesionisti care sustin acest proiect din entuziasm si daruire.

    Va rugam sa ne vizitati siteul si sa ne sprijiniti descarcand povesti. Adresa proiectului este http://www.povestealuijester.ro . Va multumim.

    RăspundețiȘtergere
  3. 1. Machiajul creat de tine e excelent !
    2. Rautatile fac parte din atmosfera competitiva a unui concurs,mai ales de creatie.
    3. Societatea romana este una destul de traditionala,conservatoare,asa per total dupa parerea mea, nu e singura care este asa la nivel mai larg, si asta e si bine,pt ca probabil ca asigura continuitatea si supravietuire in ciuda a multor vicisitudini si pericole, dar e si rau,pt ca pare a descuraja inovatia,progresul,pare oarecum mai inchistata si mai retrograda,mai putin eficienta decat societatea unei companii de gen Google de exemplu, dar nu e chiar asa de rigida ca societatea japoneza, de exemplu. (Am amestecat exemplele asa cam aiuristic, adica un exemplu de cultura organizationala corporatista, cu un exemplu de cultura bazata pe istoria comuna a unui popor vorbitor de o limba comuna, pt ca e vorba totusi de niste nuante culturale, si pt mine personal cultura, desi deosebit de importanta, chiar probabil contributiva la simtul de identitate al cuiva, inclusiv al unui grup,nu numai al individului,reprezinta totusi un strat relativ superficial,o haina, dar asta NU inseamna ca hainele nu sunt importante,ba chiar SUNT ff importante...tocmai de aia te felicitam si pt machiaj, desi stiu in acelasi timp ca acel machiaj nu reprezinta TOTAL cine esti tu ca om, ca individ,si tu esti MULT mai mult decat acel machiaj,si asa este fiecare om,si mie imi place aceasta perspectiva umanista, desi recunosc ca nu e una ff noua,a fost populara si la vremea Renasterii, dar e si mai veche decat atata in istoria civilizatiei mai largi europeene, desi are si dezavantaje, poate duce la orgolii si egoism, coruptie, materialism exagerat, cultul personalitatii, etc,nu e una asa mai zen budista de comuniune cu natura pana laanihilarea de sine,si nu e nici una asa mai uniformizanta gen cliseul poporului chinez cu 1 miliard de firnici lucratoare iubitoare de conformism...).

    RăspundețiȘtergere

Părerea ta contează! (Fără comentarii cretine că te înjur!)